Aproape orice șantier pe care lucrează mai mult de o firmă are nevoie de un coordonator în materie de securitate și sănătate. Cine îl numește, când, ce documente ține și ce riscă beneficiarul, pe articolele din HG 300/2006.
„Avem nevoie de coordonator SSM pe șantier?” este întrebarea pe care o primim cel mai des de la cei care construiesc, renovează sau extind o clădire. Răspunsul scurt: aproape întotdeauna, de îndată ce pe șantier lucrează mai mult de o firmă. Răspunsul complet este în Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, care transpune o directivă europeană din 1992 și se aplică de la 1 ianuarie 2007.
Mulți o asociază doar cu blocurile și halele mari. Legea vede altfel: lista lucrărilor din anexa 1 cuprinde, pe lângă construcții noi, renovări, reparații, transformări, consolidări, extinderi, demolări, mentenanță și chiar lucrări de zugrăveli. Dacă renovezi un spațiu comercial cu un antreprenor și un electrician, ești pe un șantier în sensul HG 300/2006.
Când este obligatoriu coordonatorul
Legea cere coordonare în două momente diferite, cu două roluri distincte. Ambele sunt numite de beneficiarul lucrării (investitorul) și/sau de managerul de proiect, nu de constructor.
- Pe durata realizării lucrării (art. 7): ori de câte ori pe șantier lucrează mai mulți antreprenori, un antreprenor cu unul sau mai mulți subantreprenori, un antreprenor cu lucrători independenți sau mai mulți lucrători independenți. În practică, aproape orice șantier: e suficient ca firma de construcții să aducă un subcontractor pentru instalații.
- Pe durata elaborării proiectului (art. 6): atunci când la proiect participă mai mulți proiectanți — arhitectură, structură, instalații.
- Momentul contează: coordonatorul pentru proiect se numește înainte de începerea proiectării (art. 53), iar cel pentru execuție, dacă este altă persoană, înainte de începerea lucrărilor pe șantier (art. 57). Numirea la jumătatea lucrării nu repară ce trebuia să existe la deschiderea șantierului.
Cine poate fi coordonator
Coordonatorul poate fi o persoană fizică sau o firmă (art. 4), iar aceeași persoană poate ține ambele roluri, pentru proiect și pentru execuție (art. 8). Nu orice responsabil SSM poate face însă coordonare pe șantier: legea cere o competență anume.
- Experiență profesională de cel puțin 5 ani în construcții sau în conducerea șantierelor — pentru faza de proiect se acceptă și arhitectura (art. 55 și 59).
- Formare specifică de coordonator în materie de securitate și sănătate, actualizată la fiecare 3 ani. Regulamentul acestei formări este stabilit prin ordin al ministrului muncii (Ordinul nr. 242/2007).
Ce face concret coordonatorul
Rolul nu este o semnătură pe un dosar. Legea îi dă coordonatorului atribuții precise, iar pentru a le putea îndeplini trebuie invitat la toate întrunirile despre proiect și lucrare și trebuie să primească informațiile de care are nevoie (art. 9).
În faza de proiect (art. 54), coordonatorul întocmește sau pune să se întocmească planul de securitate și sănătate al șantierului și îl adaptează la fiecare modificare a proiectului, pregătește dosarul de intervenții ulterioare, deschide registrul de coordonare, organizează coordonarea între proiectanți și le predă pe toate coordonatorului de execuție.
În faza de execuție (art. 58), sarcinile sunt de teren:
- organizează cooperarea dintre firmele de pe șantier, inclusiv dintre cele care se succed, și informarea reciprocă despre riscuri;
- face vizite comune pe șantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor înainte ca acesta să-și redacteze planul propriu de securitate și avizează planurile proprii și modificările lor;
- adaptează planul de securitate și sănătate și dosarul de intervenții ulterioare pe măsură ce lucrarea evoluează;
- stabilește, împreună cu antreprenorul, regulile pentru protecția colectivă, instalațiile de ridicat și accesul pe șantier, și ia măsuri ca doar persoanele abilitate să intre pe șantier;
- ține seama de interferențele dintre lucrări — două echipe care lucrează una deasupra celeilalte, o macara care trece peste o zonă de lucru, un șantier lângă un drum circulat.
Documentele pe care le cere legea
Cinci documente fac diferența la un control al inspectoratului teritorial de muncă. Toate au termene clare, iar trei dintre ele se păstrează 5 ani de la recepția finală.
- Planul de securitate și sănătate al șantierului: stabilit înainte de deschiderea șantierului (art. 10), redactat încă din faza de proiect și ținut la zi pe toată durata lucrărilor (art. 12). Stă permanent pe șantier, la dispoziția inspectorilor (art. 22), și se păstrează de managerul de proiect 5 ani (art. 23).
- Planul propriu de securitate al fiecărui antreprenor și subantreprenor: întocmit în cel mult 30 de zile de la contractare (art. 26 și 30) și avizat de coordonator, de medicul de medicina muncii și de reprezentanții lucrătorilor înainte ca firma să înceapă lucrul (art. 32). Antreprenorul îl păstrează 5 ani (art. 35).
- Registrul de coordonare: evidența coordonatorului — firmele și datele intervenției fiecăreia, efectivele, constatările, abaterile de la plan, vizitele de control, incidentele și accidentele (art. 37). Se păstrează 5 ani (art. 40).
- Dosarul de intervenții ulterioare: planurile și informațiile de care va avea nevoie oricine lucrează mai târziu la clădire — o reparație de acoperiș, o intervenție la fațadă. Se întocmește din faza de proiect (art. 42) și se predă beneficiarului după recepția finală (art. 44).
- Declarația prealabilă către ITM, pentru șantierele mari — detaliată mai jos.
Declarația prealabilă la ITM
Beneficiarul sau managerul de proiect întocmește o declarație prealabilă atunci când lucrarea depășește unul dintre pragurile de la art. 47:
- durata estimată a lucrărilor este mai mare de 30 de zile lucrătoare și pe șantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători; sau
- volumul estimat de muncă depășește 500 de oameni-zi.
- Declarația se trimite inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia este șantierul cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea lucrărilor (art. 48), se afișează pe șantier la loc vizibil (art. 49) și se actualizează la fiecare schimbare (art. 50). Conținutul ei este dat de anexa 3 și include numele coordonatorilor — încă un motiv pentru care aceștia trebuie numiți din timp.
Ce riscă beneficiarul
Prima regulă surprinde mulți investitori: numirea unui coordonator nu îl scapă pe beneficiar de răspundere (art. 60). Coordonatorul organizează și consemnează; obligațiile de securitate rămân ale celor care comandă și execută lucrarea.
A doua: lipsurile se amendează. În forma consolidată a hotărârii, nenumirea coordonatorilor, lipsa planului de securitate și sănătate la deschiderea șantierului, registrul de coordonare neținut, dosarul de intervenții ulterioare neîntocmit și declarația prealabilă lipsă sau trimisă prea târziu constituie contravenții, sancționate cu amendă de la 4.000 la 8.000 de lei, aplicată de inspectorii de muncă (art. 70¹). Iar un accident pe un șantier fără coordonare se analizează cu totul altfel decât unul pe un șantier unde documentele arată că riscurile au fost identificate și gestionate.
Lista beneficiarului, în ordinea în care se întâmplă
Dacă pregătești o lucrare, aceasta este succesiunea pe care o cere legea:
- Înainte de proiectare: numești coordonatorul pentru faza de proiect, dacă lucrează mai mulți proiectanți.
- În timpul proiectării: se întocmesc planul de securitate și sănătate, dosarul de intervenții ulterioare și registrul de coordonare.
- Cu cel puțin 30 de zile înainte de începere: trimiți declarația prealabilă la ITM, dacă lucrarea trece de praguri.
- Înainte de deschiderea șantierului: numești coordonatorul pentru execuție, iar planul de securitate și sănătate este pe șantier.
- Înainte ca fiecare firmă să intre pe șantier: planul ei propriu este avizat de coordonator.
- Pe toată durata lucrării: registrul de coordonare ținut la zi, planul adaptat la fiecare fază.
- La recepția finală: primești dosarul de intervenții ulterioare; documentele se păstrează 5 ani.
Coordonare SSM pe șantiere din județul Alba
Preluăm coordonarea în ambele faze, de la proiect până la recepție, pentru șantiere din Alba Iulia și din tot județul Alba: planul de securitate și sănătate, avizarea planurilor proprii ale antreprenorilor, registrul de coordonare, vizitele pe teren și instruirea muncitorilor direct pe tableta din baracă. Spune-ne ce lucrare pregătești, câte firme vor lucra și când vrei să începi, și îți spunem în aceeași zi lucrătoare ce trebuie să existe înainte de prima zi de șantier.